Intr-un moment de tandrete, cu Ada in brate, ii declar: "Ada, sunt cea mai fericita mama de pe Pamant". Pe un ton absolut normal, cum numai copiii stiu sa aiba, imi spune : "Asta nu se stie". Eu, consternata, tulburata din starea mea de beatitudine, nedumerita de intreruperea visarii o intreb "Cum adica".
Si ea imi raspunde senina: "Pentru ca nu poti sa stii cat de fericite sunt celelalte mame".
Si uite-asa, cupila mea de 5 ani m-a readus cu picioarele pe pamant, de acolo de sus, de unde ma visam cea mai fericita mama de pe Pamant.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu