In rest, din nou alaptatul e o mare incercare. Fiul meu s-a transformat la inceput in Andrii Popa care suge sangele cu lapte pana cand nervii mei au cedat intr-un suvoi de lacrimi care nu se mai puteau opri si de disperare si de debusolare si de circire in fata durerii cand gurita lui delicata devenea ventuza de supt lapte. Am folosit metodele alternative inclusiv suplpiment de lapte praf. Tot incerc sa imi amintesc cum am rezistat la Ada, ce am facut atunci si mi se pare ca era mult mai bine pe vremuri. L zice ca nu-i adevarat, ca si atunci a fost foarte greu dar ca am uitat eu. Se poate si asta.
Am deci in spate o luna de pompat constiincios laptele, de dat supliment din laptele pompat, administrat insa cu siringa, ca sa nu se invete flacaul sa ii vina laptele usor din sticluta, spalat pompa, sterilizat pompa, spalat siringa, sterilizat siringa...
DAR:
e o minune sa ii vad pe cei doi copii si sa ma gandesc ca sunt ai nostri si astept cu mare nerabdare si bucurie evolutia lor, logica, nazdravaniile, ideile si tot ce le-o mai trece prin minte.
Alexandru stie sa faca o groaza de lucruri: face tot felul de grimase, plange, zambeste, da din maini si din picioare, suge, ce sa mai, ca orice copil la varsta lui;-)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu