joi, 23 septembrie 2010

Tot in Cipru

Cele bune se apropie de sfarsit... Nu-i vorba ca speranta e mare ca si la Frankfurt, adica "Frankurt" cum ar zice tanara noastra o sa ne mearga bine.
Viata merge incet si relaxat aici, soarele ma tampeste pur si simplu, abia ma misc si abia gandesc, iar activitatile culturale, de vizitat obiective turistice sunt limitate la ce se poate face cu copii. Un dus rece pe caldura asta a fost constatarea ca 2 copii sunt si o limitare a posibilitatilor pe langa marea placere si bucurie de a fi parinte.
Gazdele noastre pe cinste. Ne simtim extraordinar si nu as mai pleca.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu