marți, 17 martie 2009

Primavara (?)


Ne merge bine, ne-am mutata in locuinta noua, si ma simt bine. Printre cutii de carton, bucati de mobila insirate prin casa, jucariile Adei aparand din cele mai neasteptate colturi totusi e bine.

Casa e mult mai mare, e mult mai calda, e mult mai luminoasa.

Ada a primit camera ei si noi implicit am re-primit camera noastra ;-) Mai fac drumuri in fiecare noapte la ea in camera sa "ve-ri-fic" ca totul e ok. De cele mai multe ori e ok. Ada mai plange in somn, probabil viseaza si de fapt s-ar linisti si singura numai ca eu sunt langa patutul ei in cateva secunde. Si podeaua scartaie la ea in camera asa incat de fiecare data ma intreb daca nu cumva as sta mai bine cuminte in patul meu decat sa umblu hai hui prin noapte si sa scartai podelele. Uimitor si distractiv, podeaua nu face galagie atunci cand umbla Ada! Se vede ca e camera ei, tot ce misca-n zona asta, raul, ramul, i-e prieten numai ei - pare ca spune si podeaua suspinand sub talpile mele.


Mutatul a fost o reusita totala. Ne-au ajutat 17 prieteni asa ca acea cantitate IMENSA de lucruri pe care le adunasem cu sarg, perseverenta si dor in ultimii ani de stat in Germania a fost mutata cu eficienta maxima in noua locuinta de la etajul 3 fara lift (!) si scari inguste cu balustrada verticala - vorba unui bun prieten. Atata dor de sport si de ajutat nu am mai simtit de mult si in prima noapte am dormit bine merci la noi in pat, Ada la ea in camera si mai aveam in plus - bonus de buna purtare - chiar si dulapul montat si in pozitie de primit hainele.

Evident ca habar n-am pe unde voi aseza mobila in noua locuinta, am cazut insa cu seful de acord ca vom lua camerele pe rand, si ca vom incepe cu cele mici: baile. Asa ca am mai castigat niste timp de gandire. Tocmai am aflat la cursul NLP pe care l-am facut in uichend ca sunt tipul "kinestetic" adica percep mediul inconjurator in principal prin impresiile pe care le lasa asupra mea, prin ce simt. Spre deosebire de altii care pot fi vizuali sau auditivi si care sunt implicit mai rapizi si in decizii deoarece ei vad foarte repede imaginile cu ochii mintii. Ceea ce mie imi cam lipseste. O fi si lipsa de imaginatie. Din pacate.

Asadar vom porni glorios cu baile la atac si incet incet ma decid si unde o sa fie biblioteca si patul pentru oaspeti .